Competentele Parlamentului European au crescut cu fiecare revizuire a Tratatelor. In prezent, Parlamentul decide impreuna cu Consiliul Uniunii Europene in privinta legislatiei comunitare si a bugetului Uniunii si are, de asemenea, un rol de control.
Puterea legislativa
Orice parlament este investit cu putere legislativa. Deciziile Parlamentului European afecteaza viata cetatenilor Uniunii, mediul in care traiesc, educatia pe care o primesc, sanatatea, protejarea lor in calitate de consumatori, de lucratori sau de cetateni pur si simplu. Daca prin tratatele fondatoare Parlamentul era doar consultat de Consiliu, astazi poate modifica propuneri legislative in favoarea cetatenilor pe care ii reprezinta. Prin procedura de codecizie, introdusa in Tratatul de la Maastricht, Parlamentul voteaza legislatia comunitara impreuna cu Consiliul.
O propunere legislativa este adoptata dupa maximum trei lecturi, timp in care proiectul este analizat atat de Parlament, cat si de Consiliul Uniunii Europene. Fiecare din cele doua institutii are dreptul de a aduce modificari. Daca nu ajung la un acord, dupa a doua lectura se creeaza un Comitet de Conciliere, format din membri ai Consiliului si ai Parlamentului, care incearca sa conceapa o forma comuna a textului. In cazul in care Comitetul de Conciliere nu ajunge la un text comun, sau daca Parlamentul sau Consiliul nu il aproba, actul legislativ nu este adoptat.
Mai mult, desi Comisia Europeana are monopolul initiativei legislative, conform Tratatului de la Maastricht (intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993), Parlamentul European poate invita Comisia Europeana sa inainteze o propunere pe care o considera prioritara Consiliului, facandu-i recomandari de continut.
Parlamentul are in continuare un rol consultativ cand este vorba de domenii "sensibile" cum ar fi politica fiscala, politica in domeniul concurentei, politica industriala, Politica Agricola Comuna, anumite aspecte referitoare la politica sociala si la protectia mediului, majoritatea problemelor legate de crearea unui spatiu de libertate, securitate si justitie (regimul vizelor, politici in domeniul imigrarii).
Printre domeniile in care Parlamentul este colegislator se numara: interzicerea discriminarii pe motive de nationalitate, protectia consumatorului, masuri de protectie a mediului in ce priveste adoptarea si implementarea programelor de mediu, protectia sanatatii prin garantarea de standarde minime de siguranta pentru organele umane folosite in transplanturi, a sangelui si produselor derivate, masuri in domeniul fitosanitar si veterinar, adoptarea programelor de cercetare, implementarea si finantarea retelelor transeuropene.
Puterea bugetara
Parlamentul si Consiliul decid cum se cheltuiesc banii Uniunii. Procedura de examinare si, ulterior, de adoptare a bugetului incepe in iunie si se incheie in decembrie, cand este adoptat bugetul pentru anul urmator. Cheltuielile anuale se inscriu in cadrul financiar multianual stabilit de comun acord de Parlament si Consiliu.
Cele doua institutii au dreptul la doua lecturi in care sa analizeze propunerile bugetare ale Comisiei Europene, pentru a se pune de acord in ce priveste sumele finale si alocarea acestora. Consiliul are ultimul cuvant in privinta cheltuielilor obligatorii (sumele alocate Politicii Agricole Comune - 46% din bugetul Uniunii Europene, din care 11% sunt alocati dezvoltarii rurale si protectiei mediului iar restul de 35% reprezinta plati directe catre fermieri, si cele care decurg din angajamentele internationale ale Uniunii in ce priveste sprijinul pentru dezvoltare), in timp ce Parlamentul poate amenda cheltuielile neobligatorii (fondurile structurale, energie, cercetare, transporturi, mediu, educatie si cultura).
Parlamentul European poate respinge bugetul daca i se pare neconform cu nevoile reale ale Uniunii Europene. In acest caz, procedura bugetara este reluata.
Odata incheiat anul financiar precedent, Parlamentul se bazeaza pe raportul prezentat de Curtea de Conturi pentru a evalua, prin comisia de control bugetar, utilizarea fondurilor bugetare. In fiecare an acorda descarcarea de gestiune asupra executiei bugetului de catre Comisia Europeana. In 1998, comisia pentru control bugetar a constatat iregularitati in acodarea de contracte societatilor comerciale si a refuzat acordarea descarcarii bugetare, ceea ce a determinat demisia in bloc a Comisiei prezidate de Jacques Santer in 1999. In acelasi an este infiintat Oficiul de lupta impotriva fraudei (OLAF) ca organ independent.
De cativa ani Parlamentul se pronunta in mod constant in favoarea reformei procedurii bugetare care ar trebui sa fie decisa prin codecizie si sa renunte la distinctia intre cheltuielile obligatorii si cele neobligatorii.
Puterea de control
Parlamentul European exercita un control democratic asupra activitatilor comunitare. In acest scop, poate constitui comisii temporare de ancheta. (S-a intamplat in cazul dosarului privind boala vacii nebune, cand ancheta Parlamentului a determinat crearea unei agentii veterinare europene in Irlanda).
Parlamentul, Comisia Europeana si Consiliul
Parlamentul are un rol cheie in investirea unei noi Comisii: aproba sau respinge numirea Presedintelui Comisiei, audiaza candidatii la postul de comisar in cadrul comisiilor parlamentare competente. Desi desemnarea acestora revine in sarcina guvernelor nationale, Parlamentul poate respinge colegiul comisarilor in ansamblul sau. Posibilitatea ca Parlamentul European sa exercite acest drept l-a determinat in octombrie 2004 pe Jose Manuel Barroso sa modifice echipa propusa initial, in urma audierilor din comisiile parlamentare de specialitate.
In plus, Parlamentul poate inainta o motiune de cenzura pentru a sanctiona Comisia Europeana. Este nevoie de o majoritate de 2/3 a deputatilor europeni pentru a adopta motiunea. Daca este adoptata, Comisia poate fi obligata sa demisioneze in bloc. Comisia prezinta in mod regulat rapoarte Parlamentului, cum ar fi: Raportul anual referitor la functionarea comunitatilor, Raportul anual privind implementarea bugetului etc.
Un alt mod de a monitoriza activitatea celorlalte institutii este adresarea de interpelari scrise sau orale Comisiei si Consiliului Uniunii Europene, precum si angajarea de dezbateri in cazuri flagrante de incalcare a drepturilor omului, a democratiei si a statului de drept. Aceste dezbateri si interpelari duc de obicei la adoptarea de rezolutii
Parlamentul si Consiliul European
La sfarsitul fiecarui summit al Consiliului European, care are loc, conform Tratatului, de cel putin doua ori pe an (de regula, pe langa summiturile din iunie si decembrie, alte doua reuniuni se desfasoara in martie si octombrie), presedintele Consiliului European transmite Parlamentului un raport cu rezultatele negocierilor (orientarile politice generale ale Uniunii) si lanseaza o dezbatere cu membrii Parlamentului. La inceputul fiecarui Consiliu European, presedintele Parlamentului European este invitat sa exprime punctul de vedere al institutiei pe care o reprezinta privind agenda intalnirilor.
Rolul politic al Parlamentului European
Parlamentul European participa la definirea viziunii politice a Europei: este consultat de Consiliu in aspectele cheie ale Politicii Externe si de Securitate Comune. La randul sau, Parlamentul poate adresa interpelari Consiliului si poate face recomandari.
In ce priveste aderarea unui nou stat membru si majoritatea acordurilor internationale, aprobarea Parlamentului este obligatorie.
In negocierile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Parlamentul recomanda Comisiei Europene (negociatorul principal al Uniunii), sa tina cont de problemele globale ale omenirii: combaterea saraciei, dezvoltarea, o viata politica democratica. Parlamentul se implica activ in sustinerea principiului unei dezvoltari mondiale echitabile, care sa aiba in centrul preocuparilor dezvoltarea societatii si respectul drepturilor fundamentale. In acest sens, Parlamentul a respins unele protocoale financiare incheiate cu state nemembre cu regimuri nedemocratice si a conditionat implementarea protocoalelor de eliberare a detinutilor politici sau aderarea la conventiile internationale de protejare a drepturilor omului.
In 1988, Parlamentul a creat Premiul Saharov pentru merite deosebite privind drepturile omului, protectia minoritatilor, dezvoltarea democratiei, statul de drept si libertatea de gandire.
.jpg)
pentru vizualizare 
